Renuntarea La Aplicarea Pedepsei

Renunțarea la aplicarea pedepsei 1.

Renuntarea la aplicarea pedepsei. în plus instanţa nu poate să nu aplice pedeapsa dacă infractorul s a sustras de la urmărirea penală sau de la judecată ori a încercat zădărnicirea aflării adevărului sau a. Dacă în termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei se descoperă că persoana faţă de care s a luat această măsură săvârşise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune pentru care i s a stabilit o pedeapsă chiar după expirarea acestui termen renunţarea la aplicarea pedepsei se. Potrivit acestor dispoziții aceasta constă în dreptul recunoscut instanței de judecată de a renunța definitiv la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru o persoană găsită vinovată de comiterea unei infracțiuni pentru îndreptarea căreia ținând seama de infracțiunea săvârșită. Noțiune renunţarea la aplicarea pedepsei este modalitatea de individualizare judiciară a pedepsei ce constă în facultatea judecătorului de a nu dispune pedeapsa prevăzută de lege față de o persoană care a săvârșit una sau mai multe infracțiuni dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege 1.

Renunțarea la aplicarea pedepsei este reglementată în art. Constantinescu noul cod penal. 81 cod penal va aplica inculpatului un avertisment și îi va atrage atenția acestuia asupra conduitei sale viitoare în sensul de a nu mai comite infracțiuni precum și asupra consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni. 1 din vechiul c.

3 dacă în termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei se descoperă că persoana faţă de care s a luat această măsură săvârşise anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune pentru care i s a stabilit o pedeapsă chiar după expirarea acestui termen renunţarea la aplicarea pedepsei se. Această cerință reflectă pe de o parte că instituția renunțării la aplicarea pedepsei nu este un drept al infractorului ci o facultate a instanței iar pe de altă parte și faptul că în ipoteza în care sunt îndeplinite într o cauză toate condițiile cu privire la infracțiune și infractor instanța să nu dispună renunțarea la aplicarea pedepsei deoarece în cazul. Noțiune renunţarea la aplicarea pedepsei este facultatea conferită de lege judecătorului de a nu aplica pedeapsa prevăzută de lege față de o persoană care a săvârșit una sau mai multe infracțiuni dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. De asemenea nu se poate renunţa la aplicarea pedepsei faţă de un infractor care a mai beneficiat de această instituţie în ultimii doi ani anteriori comiterii infracţiunii pentru care este judecat.

Tot în baza art. Pen deoarece față de sancțiunea administrativă a amenzii aplicată obligatoriu pe legea veche în baza art. 4 renuntarea la aplicarea pedepsei nu se poate dispune cu privire la infractiunile savarsite de minori in vreme ce achitarea ca urmare a lipsei pericolului social al faptei putea fi dispusa si cu privire la infractorii minori. Pen care apare ca o lege penală mai favorabilă față de soluția de achitare dispusă de prima instanță în baza art.